Colaborarea ca freelancer si colaborarea cu freelanceri in Romania: Cum sa protejam drepturile de proprietate intelectuala

Freelancing-ul creste exponential in spatiul online, odata cu dezvoltarea conceptului de gig economy, caracterizat prin modelul de servicii pe baza de comanda. Poti lucra fie ca freelancer full-time sau poti avea drept scop sa castigi bani extra alaturi de ocupatia principala. Numai cu un dispozitiv conectat la Internet si expertiza relevanta intr-un anumit domeniu, precum copywriting, fotografie, programare software, marketing, design grafic si alte ocupatii potrivite in online, un freelancer/ nomad digital poate “lansa liber” – cum sugereaza denumirea de freelancer – expertiza lui pe piata si sa fie propriul lui sef. Pe de alta parte, angajarea freelancer-ilor poate fi un beneficiu major pentru business-ul tau, in locul angajarii salariatilor in maniera traditionala.

Multe proiecte bazate pe freelancing constau in comanda clientului adresata freelancer-ului pentru a realiza o anumita lucrare, care necesita utilizarea capacitatii freelancer-ului de a crea intelectual: scrieri, traduceri, compozitie muzicala, design, fotografii, elaborarea de proiecte de arhitectura si asa mai departe. Creatiile intelectuale sunt in mod automat protejate prin drepturi de autor/ copyright, care reprezinta o parte din conceptul mai larg de proprietate intelectuala. Proiecte asemenea celor mentionate mai sus implica aspecte juridice precum: Cine este detinatorul drepturilor de autor, din moment ce clientul a comandat crearea lucrarii/ operei, dar in acelasi timp freelancer-ul este autorul operei? sau Care sunt drepturile freelancer-ului si ale clientului?

Care sunt parametrii legali?

In ciuda mai multor initiative de armonizare in domeniul proprietatii intelectuale la nivelul Uniunii Europene (UE), cadrul juridic UE referitor la drepturi de autor lasa libertate Statelor Membre UE sa reglementeze masuri contractuale referitoare la proprietatea intelectuala intre autori (in cazul de fata, freelanceri) si persoana fizica/ entitatea care comanda crearea operei (clienti)[1]. In consecinta, atat ca freelancer, cat si ca partea care da comanda, ar trebui sa te raportezi la legea care guverneaza contractul. Daca aceasta este legea din Romania, atunci Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe va fi aplicabila, care prevede aspecte contractuale.

Cum iti poti proteja continutul creativ ca freelancer?

Legea nr. 8/1996 prevede faptul ca in cazul contractului de comanda pentru opere viitoare, in lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale apartin autorului. Asadar, daca contractual nu contine referiri cu privire la detinatorul drepturilor de autor, atunci autorul, adica freelancer-ul retine toate drepturile de autor. Poate parea ca legea il protejeaza in mod automat pe autor, chiar in absenta clauzelor contractuale in acest sens – dar exista o problema: cum ar putea clientul sa utilizeze lucrarea pe care a comandat-o daca autorul nu si-a dat acordul pentru o asemenea utilizare? Deci, este o zona gri in ceea ce priveste operele de proprietate intelectuala, altele decat fotografiile sau programele pentru calculator (a se vedea mai jos).

Clientul poate intentiona sa devina detinatorul drepturilor de autor asupra operei, situatie care este cea mai frecventa. Pentru a evita omisiunii daunatoare, discrepante si neintelegeri, ar trebui sa discuti cu clientul aspectele de proprietate intelectuala si sa le transpui in contract, urmand libertatea de alegere pe care o ofera legea si, totodata, limitarile legale.

Nota: poti cesiona numai drepturile patrimoniale de autor catre client (spre exemplu, dreptul de a interzice inchirierea/ licenta operei), nu si drepturile morale de autor (spre exemplu, unul dintre drepturile morale de autor este dreptul de a fi recunoscut ca fiind autorul operei).

In cazul in care nu cesionezi drepturile de proprietate intelectuala catre clientul tau, atunci vei ramane detinatorul drepturilor de autor asupra operei tale, dar in absenta clauzelor contractuale specifice, pot aparea conflicte intre tine si clientul tau. In caz contrar, poti cesiona toate sau cateva dintre drepturile economice de proprietate intelectuala, pe baza exclusiva sau neexclusiva (adica retinand sau nu dreptul de a utiliza opera).

Acelasi lucru se aplica daca esti fotograf sau dezvoltator de software?

Nu. Daca esti fotograf si un client te angajeaza sa realizezi fotografii, legea prezuma faptul ca acel client devine in mod automat detinatorul dreptului de autor asupra fotografiilor respective pentru o perioada de 3 ani. Numai daca este expres prevazut in contract, fotograful retine drepturile patrimoniale. Daca esti dezvoltator de software/ programator, legea prezuma faptul ca acel client care te-a angajat sa creezi software-ul devine in mod automat detinatorul dreptului de autor asupra acelui software (in acest caz, legea nu prevede o durata pentru transfer).

Indubitabil, indiferent de tipul proiectului, este intotdeauna recomandabil sa se prevada aspecte de proprietate intelectuala intr-un contract, care sa produca efecte juridice si care sa poata fi pus in executare, pentru a asigura atat drepturile freelancer-ului, cat si pe cele ale clientului.

Cum poti beneficia de drepturi de autor in calitate de client intr-un proiect bazat pe freelancing?

In lumina celor de mai sus, in calitate de client, nu devii in mod automat detinatorul drepturilor de autor atunci cand un freelancer creeaza o lucrare in beneficiul tau (alta decat fotografii si programe pentru calculator – a se vedea mai sus). Pentru a deveni detinatorul drepturilor de autor asupra operei pe care intentionezi sa o comanzi, dar si pentru a fi protejat din punct de vedere legal atunci cand legea prezuma ca tu esti detinatorul drepturilor de autor, ar trebui sa semnezi in prealabil un contract personalizat cu freelancerul, care sa acopere atat cerintele tale (precum conditiile comenzii/ scope of work, termenul de livrare si de acceptare a operei), cat si clauze de cesiune de drepturi de autor.

In concluzie, legea ofera un grad de libertate partilor pentru a ajunge la un acord prin contract asupra aspectelor de drepturi de autor. Astfel, orice proiect de freelancing ar trebui sa aiba la baza un contract specific, fiind in interesul ambelor parti sa stabileasca clauze de proprietate intelectuala, pentru a evita incertitudini si viitoare diferende intre parti.