Cum se schimba piata muncii din Romania in era digitala?



10 iunie 2020

Piata muncii la nivel mondial este in proces de schimbare, tinzand spre flexibilizarea muncii, prin desfasurarea la distanta a activitatilor legate de angajare si munca efectiva. Principalele schimbari constau in aparitia conceptului de telemunca, a platformelor online (crowdemployment) vizand ocuparea fortei de munca, recrutarea online, munca la domiciliu.

In Romania, Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca („Legea nr. 81/2018”) a reglementat o forma de munca la distanta prin conceptul de telemunca. Telemunca este definita ca fiind forma de organizare a muncii prin care salariatul, in mod regulat si voluntar, isi indeplineste atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detine, in alt loc decat locul de munca organizat de angajator, cel putin o zi pe luna, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor.

Care este diferenta dintre telemunca, schimbarea locului muncii de catre angajator si munca la domiciliu?

Telemunca

Conform Legii nr. 81/2018, activitatea de telemunca se bazeaza pe acordul de vointa al partilor, consfintit printr-o clauza inserata in contractul individual de munca sau intr-un act aditional la acesta, astfel incat atat angajatorul, cat si salariatul trebuie sa fie de acord in acest sens.

Schimbarea locului muncii de catre angajator

Spre deosebire de telemunca, in cazul modificarii locului muncii de catre angajator, acordul salariatului nu este necesar. Aceste cazuri de modificare unilaterala a locului muncii de catre angajator sunt urmatoarele, potrivit Codului muncii:

  • in cazul delegarii sau detasarii salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca;

  • in cazul unor situatii de forta majora;

  • cu titlu de sanctiune disciplinara;

  • ca masura de protectie a salariatului, inclusiv in cazul in care exista motive legate de starea de sanatate a acestuia.

Munca la domiciliu

Codul muncii reglementeaza contractul individual de munca la domiciliu, care presupune acordul de vointa al partilor pentru ca salariatul sa lucreze la domiciliu.

Spre deosebire de munca la domiciliu, telemunca se poate desfasura in alt loc decat locul de munca organizat de angajator, inclusiv la domiciliu, astfel ca cele doua notiuni se suprapun numai partial.

Cum functioneaza platformele online de ocupare a fortei de munca (crowdemployment)?

O alta modalitate prin care se flexibilizeaza piata muncii este aparitia platformelor online care actioneaza ca intermediari intre cei care muncesc (lucratorii) si cei care beneficiaza de serviciile lor („angajatorii”) - platformele crowdemployment. Ca parte din conceptul de gig economy, platformele crowdemployment presupun intermedierea cererii si a ofertei de munca in spatiul virtual.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeana observa faptul ca exista un numar tot mai mare de persoane care desfasoara o activitate independenta, care ocupa locuri de munca nereglementate de contracte standard sau care tranziteaza intre activitati salariate si activitati independente si combinatii ale acestora. In consecinta, o mare parte a fortei de munca nu are un acces suficient la protectie sociala ca urmare a statutului pe piata fortei de munca sau a tipului de raport de munca (potrivit Propunerii Comisiei Europene de Recomandare a Consiliului privind accesul la protectie sociala pentru lucratori si pentru persoanele care desfasoara o activitate independenta, 13.03.2018).

Pentru a adresa ingrijorarile constatate la nivelul Uniunii Europene referitoare la protectia lucratorilor online, a fost adoptata Directiva (UE) 2019/1152 privind transparenta si previzibilitatea conditiilor de munca in Uniunea Europeana („Directiva 2019/1152”).

In domeniul de aplicare a Directivei 2019/1152 intra si lucratorii prin platforme online, pentru care sunt stabilite drepturi minime in raportul de munca. In ciuda faptului ca lucratorii prin platforme online nu incheie contracte individuale de munca, se considera ca intre acestia si „angajatorii” lor se desfasoara un raport de munca. Raportul de munca este definit de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene ca fiind orice raport in baza caruia o persoana desfasoara o activitate cu valoare economica in schimbul unei remuneratii pentru si sub coordonarea altei persoane (Cauza 66/85).

Spre deosebire de telemunca, munca la domiciliu si schimbarea locului muncii de catre angajator, platformele crowdemployment nu sunt inca reglementate in Romania. Totodata, Romania nu a adoptat inca masuri de implementare a Directivei 2019/1152, al carei termen de transpunere este 01.08.2022.

Avand in vedere ca in sensul dreptului muncii prin intermediul platformelor crowdemployment nu se incheie contracte individuale de munca, lucratorul nu va beneficia de drepturile si obligatiile care decurg din acesta (drepturi salariale, concediu, timpul de munca etc. in sensul Codului muncii). In general, platformele crowdemployment pun la dispozitia utilizatorilor termeni si conditii de utilizare care ii clasifica pe cei care intentioneaza sa lucreze online si isi creeaza un cont pe aceste platforme drept liber profesionisti (self-employed). In cuprinsul acestui document sunt prevazute conditiile pe care lucratorii trebuie sa le accepte inainte de a incepe sa lucreze, precum modalitatile de plata, evaluarea muncii si reglementarea disputelor.

Cu toate acestea, la momentul intalnirii acordului de vointa intre lucrator si „angajatorul” sau, adica cel care ii solicita serviciile, se incheie un raport de munca in sens larg, in baza caruia fiecare parte va avea drepturi si obligatii. Suplimentar, in baza Directivei 2019/1152, legislatia nationala va reglementa aspecte specifice tinand de situatia lucratorilor de pe platformele crowdemployment, astfel ca freelancing-ul va putea deveni o alternativa buna atat pentru lucratori, cat si pentru angajatori.

Pentru intrebari despre serviciile noastre si pentru evaluarea initiala pro bono a aspectelor de natura juridica...



...ne puteti contacta prin formularul de mai jos si va vom raspunde in cel mai scurt timp:

Telefon:
0737.376.247

Copyright © Andreea Rainer - Cabinet de Avocat. Toate drepturile rezervate. || Termeni si conditii || Politica de confidentialitate